Sunt singură.Nu depind de nimeni,nimeni, nimeni nu depinde de mine, nici eu macar nu depind de mine.
Absolut LIBERĂ,perseverentă .Dar nu se simte acea linişte sufletească care o să te bucure ca şi pe timpuri .
Sunt aici,trăiesc clipa cu zîmbet pe buze(unul mai mult artificial),dar ceaţa sufletească acopera nu numai sentimentele ,dar si acel surîs abia schiţat .Amintiri dezolatoare,negură împietrită,frustrări amare , plus priviri cu direcţii şi indicaţii concrete au desenat o faţă prea tare lipsită de interes.
Şi acum împroşcînd cuvintele ,ascund propria frustrare in amurgul livid care încet dispare încheind ziua de astăzi..care mîine v`a reaparea......sub aceeiaşi difiniţie bine concretizată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu